Ca un copil emo ce sunt, am zis ca lumea in care traiesc, nefiind perfecta, merita ajutata.Asa ca, in jurul orei 24 si ceva mi-am facut lumea perfecta.
A inceput asa: o foaie rupta din celebrul notebook, alimentarea pixului cu mine(de scris de 0,5), guma de sters alaturi.Am inceput sa scriu.Mi-am dat seama ca toate lucrurile pe care le-as vrea in viata mea noua sunt cele materiale.Adica o masina buna, o casa mai mare, o curta si mai mare, bani ca sa pot merge in excursii, cer senin si bere rece.Ok, dar de ce doar atat?Aici se rezuma o viata perfecta pentru noi, muritorii?Bani si averi pe care oricum nu le luam cu noi in mormant?De ce viata perfecta pentru mine a fost legata strict de lucrurile pe care nu le am?Ok, incercand sa-mi dau un raspuns logic la intrebarea cretina, am ajuns la concluzia ca e ceva normal sa-ti doresti ceva ce nu ai avut pana in acel moment.Desi in prima faza tot ce mi-am dormit este de domeniul fantasticului, am zis ca merita sa ma gandesc la ele.Dar nu am rezolvat problema.Adica, lumea mea perfecta, lumea pe care am compus-o pt mine nu exista?Cum pizda ma'sii?Tocmai am compus-o..ar trebui sa fie cat se poate de reala, iar maine cand ma voi trezi, s-o gasesc acolo unde am lasat-o.Si din pacate, asa va fi..va fi pe birou(...)
Pan' la urma, decat sa traiesc in lumea perfecta a unui oarecare, mai bine traiesc in lumea mea imperfecta.Aici sunt sanatos si pot bea si injura la Partid, unde sticlele de bere vor deveni curve...
Nu mi imi vine sa cred ce afirmatie gasesc p-aci "ca un copil emo ce sunt".Huh esti emo?:)) eu nu te cred.
RăspundețiȘtergereM-ai deceptionat si uite eu chiar luasem la puricat blog-ul tau,daca nu ai sesizat asta deja :)
Nu sunt fata emo, am zis si eu asa, ca da bine la public
RăspundețiȘtergere